Jurnal de Navetist: O cutie şi două "rafii"!

E un apel pe care îl poţi auzi în fiecare seară în autogara din Constanța. Pe la 18.15 ajunge microbuzul de la Suceava, plecat de acolo de dimineaţă de la orele 7.30!! Dar nu despre cât face un microbuz în Romania vreau să vă povestesc, ci despre cum ajunge un pachet din Italia la Constanța. Un circuit complex, dar care funcționează "brici", la simbolicul tarif de 1 Euro/kg. Există multiple servicii de curierat pe această rută, însă acesta mi se pare cel mai rudimentar. L-am descoperit printr-o prietenă, care, la rândul ei, văzuse un anunţ la magazinul românesc din Parma.

Prețul ni s-a părut interesant şi ne-am hotărât să pregătim pachetele. Cutii de carton sau “rafii”, bine legate cu scotch și cu adresa destinatarului scrisă mare direct pe colet împreună cu numărul de telefon. La ora stabilită telefonic ne înființăm la locul de preluare, în parcarea unui supermarket. Ajunși pe poziție, vecinii moldoveni de peste Prut sunt și ei la datorie cu trei, patru microbuze aflate într-o stare jalnică. În așteptarea curierului nostru ultrarapid, vedem că în parcare încep să apară tot felul de mașini cu numere de România, semn că nu suntem singurii clienți. Români trecuți de prima tinerețe, îmbrăcați ca pe la noi - oameni simpli- discută în grupuri mici sau se interesează de ora la care urmează să sosească mașina. Un detaliu care trebuie musai precizat este că acțiunea se petrece undeva înainte de Crăciun….

Apare și microbuzul cu remorcă, iar în jurul lui se strâng, ca furnicile, vreo 20 de familii care până atunci nu ieșiseră cu nimic în evidență în marea parcare. Șoferul se chinuie să parcheze, însă lumea stă ciorchine. Nimeni nu vrea să piardă locul fruntaș, până ce unul mai gureș nu se apucă să dirijeze dubița. În sfârșit coboară șoferul care se rățoiește la ceata devenită brusc gălăgioasă:

„ - Mi-ați rupt cocoașa luna asta, am cărat tone de porci și butoaie de vin. Cât mâncați, măi fraților? Dar ce să mai zic de varză murată, că-mi miroase mașina mai rău decât butoiul din beci!”

Întâi se descarcă, moment de mare agitație și îmbrânceală:

Cam așa decurge descărcarea, vreo 15 minute de mare agitaţie, după care se trece la încărcare. Pe cântarul cu scăunel, invenție fără patent - compusă din una bucată cântar clasic de baie și un mic scăunel de lemn care are rolul de a susține munții de marfă și de a face vizibilă scala gradată- se așează rând pe rând cutiile sau “rafiile” (celebrele sacoșe de rafie de mari dimensiuni care reușesc să înghită peste 20 kg de marfă). Înghesuiți, cozonaci italieni împreună cu adidași Nike, ciocolată Milka și geci de firmă, dero italian și biciclete “din alea bune”, pornesc pe drumul către țară, pentru a face sărbătorile fericite celor de acasă. Nici încărcarea nu este lipsită de admonsetările șoferului:

Mașina pleacă, parcarea se golește și toți așteaptă telefonul din țară care să vestească ajungerea pachetului. Microbuzul acesta merge la Târgul Neamț. O să mă întrebați ce legătură are cu Constanța…Pachetul ajunge la Târgul Neamț iar aici este pus la rata care face traseul Suceava -Constanța.

În dimineaţa zilei sosirii, telefonul sună și destinatarul este anunțat să aștepte pachetul în autogară, în jurul orelor 18. La destinație, vezi un altfel de lume: în mașini luxoase de cele mai multe ori (semn că părinții lucrează în Italia), tineri parfumați şi îmbrăcați după ultimele reviste de modă, ușor încurcați de prezența lor într-un astfel de loc cu lume pestriţă, îşi așteaptă sosirea pachetului.