Jurnal de Navetist: Îngeri printre noi

Din ţară, o imagine „cliché” despre Italia şi despre italieni poate fi aceea a unui „dolce far niente”, desprins dintr-o „dolce vita” continuă. Făcând generalizări periculoase, mulţi pot crede că este vorba despre oameni concentraţi asupra propriei persoane, cu profunde înclinaţii hedoniste.

Trăind printre ei şi cunoscându-i mai bine, descoperi o latură emoţionantă a caracterului lor: atenţia faţă de semenii lor cu probleme, faţă de bătrâni, bolnavi, săraci, faţă de cei slabi în general. Îşi desfăşoară activităţile de voluntariat cu discreţie, constanţă şi abnegaţie, făcând mult bine şi fără a aştepta nimic în schimb.

Îmi vin în minte doar câţiva dintre ei.

L. şi R. fac de serviciu la Crucea Roşie, o tură de noapte pe săptămână: ies cu ambulanţa să dea primul ajutor acolo unde sunt chemaţi din centrala de urgenţă. În cazurile mai grele intervin de obicei cei de la serviciul public, iar când este vorba de cazuri mai uşoare, intervin cei de la Crucea Roşie. Tot ei, împreună cu cei de la Asistenţa publică, ajută persoanele din zonele afectate de cutremure, inundaţii şi alte dezastre naturale. Odată ieşiţi din serviciul de voluntariat, îşi schimbă uniforma cu haine obişnuite şi merg la programul de muncă de zi cu zi: se transformă din eroi în oameni obişnuiţi, cu grijile fiecăruia dintre noi. În ultimii ani şi-au petrecut noaptea de Revelion, împreună cu alţi prieteni, de serviciu, gata de intervenţie.

G. e un tip elegant, mereu îmbrăcat la modă, discută cu nonşalanţă despre vacanţe exotice şi aparatură electornică de ultima generaţie. Am descoperit mulţi ani după ce l-am cunoscut că îşi petrece după-amiezile de duminică în spital, îmbrăcat în clown, unde încearcă să aducă un zâmbet pe chipurile copiilor în suferinţă.

V. este un domn de 55 de ani, genul „uriaş blând”, un profesionist desăvârşit în domeniul finanţelor, care este chemat periodic, de către un centru în care sunt internaţi bolnavii aflaţi în stadiu terminal, pentru a le ajuta psihologic pe rudele celor pe moarte.

Lista ar putea continua cu S.- inscrisă pe lista donatorilor de măduvă osoasă, în cazul în care vreun bolnav de leucemie ar avea nevoie să facă transplant, cu M., care participă la misiuni umanitare în ţări subdezvoltate din continentul african sau C. care participă la strângerea de fonduri în sprijinul cercetării.

Înainte de a deveni voluntari în cadrul diverselor organizaţii, toţi aceştia au urmat cursuri, au dat examene şi sunt periodic verificaţi. Nu se fac improvizaţii şi nici abateri de la regulamente.

Veţi crede poate că fac voluntariat pentru a fi scutiţi de plata taxelor, iar eu vă voi contrazice: nu sunt prevăzute astfel de facilităţi. Veţi spune că sunt oameni bogaţi care dau altora câte puţin din ceea ce au. Nici această presupunere nu se confirmă.