Vacanţă în camper (argumente pro şi contra)

Concluzii după o experienţă de 900 km, trei zile şi două nopţi în camper (autorulotă, motorhouse)

În principiu, camperul este compus din două părţi: maşina şi „casa”.

Maşina, de regulă, este una de serie, un VAN pe al cărui şasiu este montată „casa”. Noi am avut parte de un Ford Transit care şi-a făcut excelent treaba. Partea de condus nu diferă deloc de cea a unui VAN, la bord nu există butoane sau comenzi în plus pentru partea de locuit. Din acest punct de vedere, cine a condus o maşină mai mare nu are niciun fel de probleme (doar atenţie sporită la manevre în curbe).

„Casa” sau partea de locuit, este montată pe şasiu şi are legătură cu cabina. Partea dinspre cabină era amenajată, în cazul nostru (Genesis 52) în zonă de zi, cu o masă la care puteau să stea lejer 4-5 persoane (în jurul căreia erau: o canapea cu două locuri, o alta de un loc, plus cele două scaune ale maşinii care se roteau). Pe sus sunt instalate tot felul de dulăpioare, pe sub canapele găseşti alte spaţii de depozitare, lumini cu led în tavan. Casa e prevăzută cu geamuri exterioare cu jaluzele şi plasă de ţânţari. În timpul deplasării cei mici se pot juca liniştiţi la masă, unde se şi mănâncă. Urmează partea de bucătărie: un aragaz cu 3 ochiuri, chiuvetă şi frigider (cu congelator!), într-un cuvânt o bucătărie micuţă care asigură facilităţile necesare independenţei totale din punct de vedere al preparării hranei.

Baia era compusă în cazul nostru din partea de toaletă cu chiuvetă (cam micuţă) şi duş separat (foarte încăpător). Apa se încălzește cu ajutorul unui boiler iar wc-ul este chimic. Practic este vorba despre vasul de wc care comunică cu un recipient de plastic. Pentru a se asigura o etanşeizare bună între cele două componente, în momentul folosirii wc-ului se deschide, prin culisarea unei manete, legătura cu recipientul. După utilizare se trage apa normal şi se etanşeizează corespondenţa cu recipientul. Până aici simplu şi frumos, doar că recipientul se umple (cam în 24h) şi trebuie să-l deversezi doar în locuri special amenajate. Bidonul cu pricina, se scoate prin lateral, are roţi şi un mâner extensibil, ceea ce-l transformă într-un troller elegant. Nu vreau să vă spun cam care era atmosfera dimineaţă în campingul din Perugia unde erau parcate peste 100 de campere şi exista o singură coloană de deversare. Practic este vorba de o coloană de metal cu un orificiu în partea superioară în care se introduce gâtul recipientului nostru. Se varsă bidonul apăsând un buton de aerisire, se spală cu apă, se mai clăteşte şi la sfârşit se adaugă un plic chimic. Se reintroduce în locaşul lui şi procesul se reia. La cine are noroc! La noi din cauza unei probleme mecanice s-a blocat şi aici s-a terminat experienţa noastră cu buda din camper. Noroc că eram în ultima zi şi în drum spre casa reală!

Descărcarea apei menajere de la duş şi bucătărie este mult mai simplă şi se realizează prin poziţionarea maşinii deasupra unui grilaj metalic şi prin acţionarea unei tije se deschide capacul deversor. Tot la partea exterioară mai există mufe pentru cuplarea la 220V şi un orificiu pe unde se reface plinul de apă.

Revenind în „casă” o să vă mai povestesc despre patul matrimonial (foarte mare) care coboară electric din tavanul zonei de zi, accesul la etaj fiind asigurat cu ajutorul unei scări. În plus, în partea din spate a camperului am mai avut două paturi supraetajate extrem de confortabile. Două dulapuri mari şi un portbagaj încăpător asigurau spaţiile de depozitare extrasuficiente.

Temperatura din interior se putea regla în funcţie de condiţii, noi am avut nevoie de căldură şi după circa 10 minute de la pornirea sistemului de încălzit în interior se putea sta în tricou (afară erau 10 grade). Mai exista un panou de control şi monitorizare al tuturor sistemelor din camper (nivel apă, încărcare baterii, lumină interioară, apă spălat, etc.)

E bine de ştiut înainte de plecarea în excursie:

Dacă închiriezi camper, ai nevoie să-ţi aduci de acasă lenjerii, perne, pături (saci de dormit), oale, cratiţe, tacâmuri şi alte cele pentru bucătărie.
Atenţie mare la ceea ce-ţi explică persoana de la agenţia de închiriere. S-ar putea să te trezeşti ca noi, la 3 dimineaţa, rupţi de frig, fără a avea habar de unde se aprinde căldura. Şi poate să fie un întrerupător extrem de bine ascuns! Deci, în momentul închirierii trebuie să afli cât mai multe detalii şi eventual chiar poţi să pui mâna să vezi cum se scoate rezervorul de la budă sau cum se coboară patul. Un mare minus a fost faptul că la bord nu exista nicio cărţulie cu explicaţii!
Lucrul cel mai important cred că rămâne totuşi planificarea excursie: trasee, locuri de parcare şi campare, drumuri cu acces limitat. Am avut ghinionul să parcăm în prima noapte lângă o stradă care părea moartă pe la ora 19, însă aveam să ne dăm seama abia mai târziu că era strada care ducea către zonele de distracţie din acel oraş, aşa că între 22.00 şi 03.00 traficul a fost infernal. Desigur, există posibilitatea să te muţi rapid, însă mai bine caşti ochii încă de la început.

Argumente pro camper:

Nu trebuie să-ţi rezervi cazare la hotel
Poţi să te opreşti în locuri pitoreşti
Copiii se distrează în timp ce te deplasezi dintr-un loc în altul
Pasagerii pot să se odihnească între două obiective de vizitat
Nu trebuie să opreşti pe autostradă pentru toaletă
Dacă alegi turismul itinerant nu trebuie să te întorci în oraşul în care ai rezervat camera de hotel, ci îţi poţi continua traseul, câştigând timp şi kilometri
Poţi schimba din mers destinaţiile de călătorie dacă vezi că în oraşul în care intenţionai să ajungi sunt condiţii meteo neprielnice
Nu depinzi de trenuri, avioane, autobuze

Argumente contra camper:

Costuri destul de mari: chiria 250euro/week-end, garanţie 1000 euro, consum 10.5l/100km, taxă campare 10 euro/zi.
Gabarit destul de mare -3m înălţime-, care face imposibilă parcarea în anumite zone şi deosebit de grea manevra pe străduţe înguste.
Vibraţii şi zgomot puternic în „casă” pe timpul mersului.
Există posibilitatea să nu găseşti locuri libere în zonele de campare (grav în cazul în care nu ai rezervă de apă şi curent).
Trebuie să te organizezi mult mai bine înainte de orice ieşire, cu tot ceea ce îţi este necesar pe timpul vacanţei: perne, cearşafuri, pături, veselă, oale, grătar.
Nu ai intimitate.
Nu vine nimeni să îţi schimbe lenjeria sau prosoapele şi nici să îţi facă ordine în cameră, ca la hotel.

Traseu:

Modena-Arezzo-Perugia-Asissi-Gubio-San Marino-Parma

Viteză medie pe autostradă: 100km/h. Am încercat şi o porţiune de drum rău (greu de găsit şi în România) cu curbe, diferenţă de nivel, o singură bandă pe sens, aproape nemarcat. Da, în Italia între Gubbio şi San Marino (60km în 2 ore), maşina s-a comportat perfect însă pasagerii nu s-au simţit tocmai confortabil.

Preţuri închiriere camper la centrul cu care noi am avut o bună colaborare. Mai multe informaţii despre piaţa de campere în italia în articolul nostru.

Labels: Bloggeri în vacanţă, călătorii, experienţe, rulotă