De mulţi ani
petrec foarte mult timp liber prin locuri de joacă pentru copii, în cluburi
pentru cei mici, în parcuri, la spectacole şi teatre adresate juniorilor. Fără
să mă laud aş putea spune că am acumulat
o mare experienţă în acest domeniu atât în ţară cât şi în străinătate. În
Constanţa evenimentele adresate celor mici sunt de multe ori “subţiri” şi sunt
legate în special de mall-urile din oraş. Singurul loc serios adresat exclusiv
divertismentului pentru cei mici, care nu coboară ştacheta este Teatrul de
păpuşi, locul în care merg mereu cu mare drag şi mă bucur când văd sala
arhiplină.
Dar uite că
lucrurile se mai schimbă şi săptămâna trecută am ajuns la un spectacol pentru
cei mici: „Un ceai cu zâne şi poveşti” susţinut de Trupa Sufleţel la
restaurantul Harlequin.
Numele trupei parcă-mi spunea ceva de prin Orăşelul
copiilor, la Harlequin ştiam că se organizează acest gen de evenimente aşa că
fără prea mare convingere m-am prezentat la locul cu pricina. Agitaţie, părinţi
mulţi, copii şi mai mulţi, fetiţe costumate în prinţese, rezervări, se anunţa
un spectacol în toată regula.
Părinţii au luat
cuminţi loc la mese, iar în faţa actorilor s-au strâns cei mici care în scurt
timp au devenit mici personaje. De aici şi până la un adevărat show nu a mai
fost decât un pas. Cei mici au cântat, au dansat, s-au speriat, s-au bucurat,
au fost FERICIŢI!
Ce m-a
impresionat cel mai mult a fost momentul în care cei mici au primit nişte aripi
de carton pe care trebuiau să deseneze „ce-i face pe ei fericiţi”….cred că
mulţi oameni mari s-ar fi scărpinat după ureche, s-ar fi gândit de două ori, ar
fi căutat scuze de genul „nu ştiu să desenez”….cei mici s-au pus imediat pe
treabă, nu au întrebat pe nimeni, nu au căutat nici măcar din priviri un
părinte care să-i ajute. Cred că a fost un semn că avem nişte copii fericiţi.
Au urmat şi alte
momente interesante, „piticii” au plutit în braţele personajelor, au zburat cu
scaunul fermecat şi au savurat ceaiul plin de magie oferit de zâne. M-a bucurat
protestul spontan al copiilor care fără să stea prea mult pe gânduri au făcut
ceva zarvă din cauza lipsei zahărului din ceai. Credeţi că prăjiturile oferite de
zâne i-au făcut să renunţe la „revendicări”? Se pare că s-a născut o generaţie
care ştie ce vrea!
Nici fotografiile
de final, nici cadourile primite, nici chiar părinţii nu reuşeau să-i convingă
pe cei mici că povestea a luat sfârşit. A fost o seară superbă pentru care le
mulţumesc celor de la TRUPA SUFLEŢEL!
Labels: Constanţa, copii, evenimente, experienţe, România