1 Mai de navetist (pe litoral)

Încă de dimineaţă mi-am adus aminte de legendele auzite de la oamenii mai în vârstă, care povesteau că în anii '50 se făcea plajă de 1 mai…..îi priveam sceptic şi gândeam că la vârsta lor se mai amestecă şi lunile. Dar uite că bătrânii au de cele mai multe ori dreptate…şi ce să vezi – vreme de plajă, aşa că ... hai spre Mamaia.

Tot de la început mi-am impus să nu fotografiez lucruri urâte, aşa că primele obiective întâlnite– magazinele din complexul “Perla”- nu au fost imortalizate de aparat. Poate şi pentru că amintirile cozilor şi agitaţiei de altădată pentru a prinde un tricou, pantalon sau deodorant "Impulse" au lăsat în urmă doar o umbră nefiresc de întunecată. 

Să vedem cum se prezintă la ora 10 gradul de ocupare pe plajă, din cel mai bun loc de observaţie: Telegondola. Interesantă priveliştea. Dacă pe partea cu lacul toate tufele au fost deja ocupate de dimineaţă, pe plajă se vede ceva animaţie. La Cazino, atmosfera este de-a dreptul una specifică lunii august.

Pe plaja "Crush", boxele aşezate strategic atrag ca un magnet tinerii. De remarcat faptul că înghesuiala, în toate formele ei, este la modă şi este foarte căutată. Aici, pe o suprafaţă de 200 metri pătraţi, vezi sute de tineri, în timp ce la doar 50 m distanţă plaja e goală….  Deci anul acesta se merge pe înghesuială.

La ora 11, la fântânile de la Cazinou e destul de liniştit,  însă se fac pregătiri pentru un spectacol folcloric.

Tot pregătiri dar la cu totul alt nivel se fac şi în nordul staţiunii. De departe, la "EGO" e cea mai mare desfăşurare de forţe. Plaja din această zonă, unde nu cu mulţi ani în urmă sfârâiau grătarele, este plină de fitze: corturi feng shui, baldachine, scutere, zmeie şi, mai nou, propulsoare aeriene cu jet de apă, întregesc un peisaj al României cu dare de mână.

La cursa de întoarcere cu telegondola se vede clar că atmosfera s-a animat pe partea cu marea, însă pe partea cu lacul pare că a izbucnit un incendiu….. Mă uit mai bine…nu nu este incendiu ci sfârâie câteva sute de grătare…

Mi-am amintit că într-un an am petrecut 1 mai pe insula Ovidiu, aşa că fixez aparatul şi ... surpriză. Vaporaşul funcţionează, văd chiar şi o şalupă care face curse spre insuliţă.

La întoarcere, întâlnesc motociclişti conducând foarte civilizat, însă, din nefericire, văd şi un urât carambol care mă obligă să pun aparatul la ochi pentru a spune – AŞA NU!!!

Dar să mergem şi prin oraş, unde este destul de multă linişte, cu atmosferă de sărbătoare şi steaguri tricolore. Portul Tomis se prezintă la superlativ: restaurante, terase, animaţie, într-un cuvânt o zonă care nu trebuie ratată dacă veniţi în vacanţă în Constanţa.

Piaţa Ovidiu, în ample lucrări de reabilitare, este plină de muncitori încă de dimineaţă, semn că se doreşte finalizarea lucrărilor cât mai repede. Până atunci, nişte bătrâni nostalgici se plimbă pe unde simt ei că ar trebui să fie inima oraşului.

Să pornim spre sudul litoralului. Pe drum, un autocar plin de petrecăreţi direcţionează şi bruma de turişti din Eforie către Mamaia. Traficul foarte intens dinspre sud către nord  arată că nu au făcut hărmălaie degeaba.

În Eforie şi Neptun atmosfera este liniştită, poate chiar prea liniştită. Nici în centru, nici în pădurea Comorova nu se mai simte agitaţia din alţi ani. Când eram la liceu plecam cu trenul, dis-de-dimineaţă, pentru a găsi un petec de iarbă liber şi a ne “distra”, având la noi grătarul de la aragaz şi casetofonul dublu al unui bun prieten. Ce să mai spun că la întoarcere eram bucuroşi să prindem un loc pe suportul de bagaje din compartiment, pentru a ajunge până seara la Constanţa.

Sloganul pe care l-ar putea folosi  acum cei din Neptun ar putea fi “Aici doar marea te deranjează”….şi poate astfel nu s-ar uita cu jind către Mamaia, căutând soluţii să o copieze. Neptunul chiar arată bine şi cred că este o destinaţie interesantă pentru cine vrea să se relaxeze.

Cu speranţe mari plec spre Costineşti. Pe drum observ un cadru demn de revista Times, însă totul are o limită, aşa că doar o să vă povestesc cele văzute. În curba de la 23 August, văd două mame curăţând o cruce …. Tinere, îmbrăcate în negru, aşezate pe scăunele de lemn……Probabil s-a întâmplat tot de un 1 mai. Probabil tresar când pe lângă ele trec maşini pline de tineri cu muzica dată la maxim…..

Ajung în Costineşti. Parcarea goală de la intrarea BTT îmi ridică ceva semne de întrebare însă mă gândesc că poate s-au schimbat zonele de interes.

Din "rocoteca" de pe dreapta aleii ce duce la ring e ceva muzică …însă fără mult curaj. În celălalt capăt al aleii zăresc nişte siluete, pun aparatul la ochi cu gândul că o să reclădesc imaginea staţiunii tineretului, însă surpriză…..tot nişte nostalgici ca şi mine le arată copiilor lor locul de unde ridicau cheile de la căsuţe pe vremea când erau studenţi.

Pe faleză e ceva mai multă lume, însă din oferta tarabelor şi din acordurile care răsună de la terase se vede clar că şi modelul turistului din Costineşti s-a schimbat. Doar Obeliscul şi Epava au rămas neschimbate. În rest, parcă asist la cucerirea unei case părăsite de un anumit tip de personaje care se bucură că proprietarii nu se întorc acasă.

Invazia noilor turişti este evidentă: motociclete ieftine turate la maxim, muzica de la Taraf TV introdusă în boxe enorme, totul pare construit ca să atragă cât mai mulţi prieteni de distracţie. Vin de peste tot, în aceleaşi acorduri triumfale, care se aud din maşini, din magazine şi chiar de pe apă.

Rămân în Costineşti până mai târziu în speranţa unei minuni, însă aleea de la Ring rămâne la fel de goală. Puţină animaţie la intrarea în discotecă însă plec cu un gust amar.

Dar unde am ajuns? Dar oare unde suntem?

Cine ghiceşte? Un indiciu: nu am plecat din România!

Un loc superb. Linişte, eleganţă, rafinament: Faleza din Mangalia. Terasele din portul turistic sunt extrem de animate însă totul e cu mult bun gust.

Închei o zi de 1 Mai  alături de un prieten navetist, în faţa unui mic tradiţional, bucuros că am reuşit să adun fotografii care să vorbească despre litoralul românesc!

Fotografiile şi conţinutul prezentului articol aparţin blogului "Jurnal de navetist" ©jurnaldenavetist.blogspot.it